Tulburarea din spectrul autist

Salutare, drag cititor! :)

Astăzi am ales un subiect care necesită o abordare mai mult științifică și care are scopul de a ajuta la conștientizarea și înțelegerea acestei tulburări.

Tulburarea spectrului autist este o afecțiune legată de dezvoltarea creierului. Aceasta influențează modul în care o persoană percepe și socializează cu ceilalți, cauzând probleme în interacțiunea socială și comunicare. Tulburarea include modele limitate și repetitive de comportament. Vârsta la care au loc cele mai importante modificări în termenii dezvoltării creierului uman este cuprinsă între 0 și 3 ani, astfel că monitorizarea atentă a copiilor în această perioadă este esențiala pentru stabilirea diagnosticului de autism. Printre cele mai frecvente tulburari de comportament specifice bolii se regasesc:

• Dificultatea de exprimare verbală care poate varia de la întarzierea apariției vorbirii copilului până la impedimente de comunicare orală în dialogul cu un interlocutor

• Prezența unor tipare neobișnuite de exprimare verbală (repetarea întrebărilor care îi sunt adresate sau a unor anumite cuvinte)

• Schimbări de dispoziție bruște: râs, plâns, agitație lipsite de context

• Autoizolarea datorată anxietății sociale (copilul se joacă singur evitând compania altor persoane de aceeați vârstă sau adulte)

• Hipersensibilitate la zgomot, mirosuri, atingere (uneori copilul poate refuza anumite alimente cu miros deosebit sau haine confecționate din anumite materiale datorită texturilor acestora)

• Hperactivitate, deficit de atenție (lipsește contactul vizual cu persoanele din jur), lipsa de cooperare, agresivitate, fobii specifice față de anumite obiecte sau persoane;

• Dificultate în realizarea mai multor acțiuni de tip multitasking (se concentrează asupra unei singure activități sau obiect pe rând)

• Tulburări de somn

In grupa TSA sunt incluse urmatoarele categorii de diagnostic: autismul infantil, autismul atipic, tulburarea Asperger.

Conform criteriilor de diagnosticare ale DSM- 5 (American Psychiatric Association, 2016) TSA se definește ca un cumul al următoarelor criterii:

1. deficitul, în mod continuu, în cominicare și interacțiune socială, în context și medii diferite (reciprocitate socio-emoțională deteriorată, comportament comunicativ verbal sau non-verbal folosit în interacțiunea socială, deteriorare în procesarea relațiilor inter-personale)

2. existența pattern-urilor comportamentale, interese sau activități ce prezintă un caracter restrictiv sau repetitiv (stereotipii- mișcări motorii cu rol de stimulare, utilizare de obiecte cu rol de stimulare; atașament excesiv la rutină sau rezistență excesivă la schimbare; interese restrânse, anormale ca intensitate; interes neobișnuit față de caracterul senzorial al mediului)

3. simptomele trebuie să fie prezente în perioada de dezvoltare timpurie

4. simptomatologia determină afectarea semnificativă în plan social, ocupațional sau în oricare arii de importanță majoră în funcționarea de zi cu zi.

Pe lângă acestea, tulburarea din spectrul autist are la bază și o multitudine de comorbidtităti, precum dizabilitate intelectuală, tulburări de limbaj, tulburări de hiperactivitate/deficit de atenție, epilepsie, dereglări gastro-intestinale și sindroame genetice, dereglări ale somnului, depresie, anxietate, tulburări obsesiv-compulsive.

Diagnosticul de TSA este unul clinic și se bazează pe evaluarea comportamentelor şi a abilităţilor copilului, examinarea fizică, neurologică şi observaţia directă a copilului de către specialist. Diagnosticul este instrumentat cu ajutorul scalelor de dezvoltare și a instrumentelor de diagnostic standardizate (ADIR-R, ADOS). Este importanta excluderea altor tulburări în al căror tablou clinic pot apărea simptome specifice autismului sau care sunt asociate (ex: sindromul X fragil, tulburări genetice metabolice, epilepsia, tulburarea de dezvoltare a limbajului expresiv şi/sau receptiv, întârzierea mintală, tulburări senzoriale), fiind necesară astfel efectuarea unor investigații precum: audiograma, teste de sânge şi urină pentru screening metabolic, teste genetice, EEG, CT, RMN.

Deși nu este leac care să vindece această tulburare, studiile au aratat că terapia intensivă începută cât mai devreme (ideal la 1-1/2- 2 ani), cu implicarea părinților și a altor persoane semnificative din familie, poate reduce semnificativ simptomatologia, ca urmare a plasticității cerebrale specifice perioadei de dezvoltare timpurie. Nu există un tratament medicamentos specific și nici o abordare unică pentru toți copiii. Tratamentul este individualizat și urmărește maximizarea capacității copilului de a funcționa prin reducerea simptomelor tulburărilor de spectru autist și susținerea dezvoltării și învățării. Intervenția timpurie în anii preșcolari va ajuta copilul să învețe abilități esențiale sociale, de comunicare, funcționale și comportamentale.

Metodele care si-au dovedit utilitatea în tratamentul tulburării de spectru autist sunt:

• ABA (Applied Behavioral Analysis) - Terapia aplicată a comportamentului se bazează pe principiul recompensei și are rezultate foarte bune la copiii cu capacitate mare de imitare. Constă în insusirea treptată, mecanică și rigidă, la început, a anumitor comportamente, gesturi și activități și înlăturarea celor specifice bolii.

• TEACCH (Tratament and Education of Autistic and Related Comunication - Handicapped Children) - este un program care folosește tehnici și metode variate, de înlocuire a comportamentelor incorecte cu altele corecte. Scopul este de a dezvolta la nivel maxim potențialul de comunicare și independență al copilului. Oferă multă predictibilitate (organizare structurată a programului zilnic al copilului) și cooperare din partea copilului.

• PECS - (Picture Exchange Comunication System) - este o metodă care folosește pictograme (cartonașe desenate) pentru ca un copil fără limbaj să poată cere ceea ce-și doreste. Un copil care nu vorbește la vârsta de 4–5 ani are nevoi complexe de comunicare care nu mai pot fi intuite de părinți. Neputând să se exprime verbal, copiii au nevoie sa fie ajutați să comunice, iar acest sistem permite folosirea unor imagini care conțin lucrurile de care copilul are nevoie: apă, mâncare, dulciuri, jucării, toaletă, „mi-e somn”, „mă doare ceva”. Utilizarea PECS crește șansa de apariție a limbajului vorbit la copil.

De asemenea, tratamentul implică formare specială și sprijin pentru părinți, terapie de vorbire și limbaj, terapie ocupațională și pregatire pentru abilități sociale. În plus față de terapie, este nevoie de o educație specială, în clase cu un numar mic de copii la un profesor. Mulți copii cu această tulburare pot funcționa mai bine dacă ziua de școală este consecventă și previzibilă. De asemenea, este util ca informația să fie prezentată astfel încât elevul să poată învăța atât văzând, cât și auzind.

A avea un copil cu autism afectează întreaga familie. Poate fi stresant, consumator de timp și costisitor. Este important să acorzi atenție sănătății fizice și emoționale atât în cazul tău, cât și al celorlalți membri din familie. Uite câte sugestii/ recomandări:

• Află cât mai multe despre tulburarea de spectru autist

• Oferă-i copilului o structură și o rutină consecventă

• Conecteaza-te cu alți părinți care au copii cu autism

• Caută ajutor profesional pentru temerile pe care le ai

• Fă-ți timp pentru tine și pentru ceilalți membri ai familiei

*BONUS* - vizionează serialul ATTYPICAL

Niciodată nu este ușor de abordat un astfel de subiect, însă, având în vedere realitatea în care trăim este bine să fim informați și pregătiți din toate punctele de vedere.

Să fie cu folos!

XoXo