Totul despre STRES

Salutare, drag cititor! :)

Te invit să citești un articol despre „boala secolului”, și anume, despre STRES.

Ce este stresul?

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe, sarcini, situații, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță pentru persoana respectivă (Baban, 1998). Din perspectivă psihologică, stresul este definit ca fiind „o relație particulară între persoană și mediu, în care persoana evaluează mediul ca impunând solicitări care exced resursele proprii și amenință starea sa de bine, evaluare ce determină declanșarea unor procese de coping, respectiv răspunsuri cognitive, afective și comportamentale la feedback-urile primite” (Lazarus si Folkman, 1984, p. 19).

Simptome

Simptome cognitive: probleme de memorie și de organizare; scăderea puterii de concentrare; dificultăți în a judeca eficient și a lua decizii; pesimismul; gânduri anxioase; îngrijorarea constantă.

Simptome emoționale: depresie sau o stare generală de nefericire; anxietate și agitație; iritabilitate sau chiar furie; senzația de a fi copleșit, depășit de evenimente sau nevoia de a avea mai mult control; singurătatea, izolarea de ceilalți, evitarea contactului social.

Simptome fizice: energie scăzută, oboseală; dureri în diverse zone ale corpului, mai ales dureri de cap; încordarea mușchilor; insomnie; transpirația excesivă la nivelul mâinilor și picioarelor; diaree sau constipație; amețeală ori senzații de greață; dureri la nivelul pieptului, bătăi rapide ale inimii; scăderea libidoului sexual; răceală sau gripă constante; strângerea dinților, bruxism.

Simptome comportamentale: schimbări de apetit – mâncatul excesiv sau insuficient; insomnia sau dormitul excesiv; retragerea socială; procrastinarea sau neglijarea responsabilităților; consumul de alcool, țigări sau droguri; ticuri nervoase (mușcatul unghiilor, bătăile din picior, etc.)

Reacții la stres

Dacă un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reacții la stres:

1. Reacții fizice/fiziologice: dureri de inimă, palpitații; apetit alimentar scăzut sau crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene; transpirații excesive, amețeli, stare generală de rău; constipații sau diaree (nemotivate medical); oboseală cronică.

2. Reactii cognitive: blocaje ale gândirii; deficit de atenție; scăderea capacității de concentrare; dificultăți în reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate redusă; diminuarea creativității.

3. Reacții emoționale: iritabilitate crescută, scăderea interesului pentru domenii care reprezentau înainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea interesului pentru prieteni; instabilitate emoțională; anxietate; tristețe sau chiar depresie; reprimarea emoțiilor; dificultăți în angajarea în activități distractive sau relaxante.

4. Reactii comportamentale: performanțe scăzute la locul de muncă sau la școală; fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburări de somn; un management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare excesivă pentru anumite activități; comportamente agresive.

Tipuri de stres

• Stresul acut - este cea mai frecventă formă de stres. Este cauzat de cerințele și presiunile din perioadă recentă și de cele anticipate în viitorul apropiat. Este vorba de stresul cotidian, obișnuit în multe situații normale. În doze mici, stresul acut poate fi plăcut și incitant, însă devine epuizant atunci când depășește limita. De exemplu, coborârea pe ski-uri pe o pantă periculoasă poate fi o experiență plină de tensiune și adrenalină dimineața, când ești încă odihnit, dar seara, după mai multe repetiții, poate deveni obositor și chiar periculos. În același mod, atunci când te forțezi peste capacitatea ta de a gestiona stresul acut, acesta îți poate cauza probleme, mai ales în cazul unei expuneri prelungite la stres, fără momente suficiente de odihnă și recuperare. Stresul acut poate ajunge și la intensități mari, atunci când este cauzat de evenimente traumatice și poate cauza în astfel cazuri probleme de sănătate psihologică, precum sindromul de stres post-traumatic (PTSD).

• Stresul acut episodic - stresul acut episodic apare atunci când o persoană este stresată în mod constant, iar stresul acut se transformă dintr-o experiență ocazională într-un stil de viață. Simptomele stresului acut episodic sunt mai intense decât în cazul stresului acut și pot cauza dificultăți mai mari în viața de zi cu zi. Persoanele care se confruntă cu stresul acut episodic sunt mereu pe fugă și totuși întârzie întotdeauna. Nu reușesc să se organizeze eficient, uită de întâlniri, își pot neglija responsabilitățile și sunt adesea iritabile, uneori chiar nervoase! Adesea, stresul acut episodic este cauzat de un stil de viață nesănătos, de îngrijorarea excesivă și de expunerea constantă la situații stresante. Dacă persoanele care se confrunta cu stresul acut episodic nu fac schimbări pentru a-și ameliora nivelul de stres, acesta poate să se intensifice și să cauzeze probleme grave de sănătate fizică și psihică.

• Stresul cronic - este opusul stresului acut. Stresul cronic apare atunci când o persoană nu vede o cale de ieșire dintr-o situație dificilă, se simte fără speranţă şi renunţă la căutarea soluţiilor. Stresul cronic poate fi rezultatul experientelor din copilărie sau a traumelor ce devin internalizate şi rămân prezente pentru totdeauna. Aceste experienţe ce provoacă stresul cronic pot afecta personalitatea. O persoană care suferă de stres cronic poate gândi că este mereu în primejdie sau poate avea o stima de sine scăzută. Cel mai grav aspect al stresului cronic este faptul că oamenii se obișnuiesc cu acesta şi uită că este acolo. Oamenii sunt imediat conștienți de stresul acut deoarece este nou şi ajung să ignore stresul cronic, deoarece este familiar și, uneori, aproape confortabil.

Ce anume îl poate cauza/Factori de stres

• boala fizică sau psihică;

• abuz fizic, emoțional sau sexual;

• situație financiară precară;

• probleme la locul de muncă: supraîncărcarea muncii, condiții proaste de lucru, lipsa de resurse, probleme de comunicare cu colegii, cu șefii, responsabilitate prea mare, schimbări organizaționale, schimbarea locului de muncă, insatisfacția legată de job;

• familia – probleme de comunicare în familie, divorțul, decesul unui membru al familiei, conflicte cu frații, violența în familie, alcoolismul;

• prietenii – conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social,

• dezastre naturale (cutremure, inundații) sau atacuri teroriste, războaie civile;

• propria persoană – lipsa de încredere, nemulțumire față de aspectul fizic, deciziile luate de-a lungul vieții etc.

Efectele stresului

• Dureri de cap

• Anxietate

• Tensiune sau durere la nivel muscular

• Stare de neliniște

• Dureri în piept

• Lipsa motivației

• Lipsa de concentrare

• Oboseală

• Modificări ale apetitului sexual

• Tulburări gastrointestinale

• Sentimentul de a fi copleșit

• Stare de iritare

• Furie

• Depresie

• Tulburări alimentare, fie se pierde apetitul alimentar, fie se mănâncă în mod compulsiv

• Abuz de alcool, de stupefiante

• Folosirea fumatului ca mijloc de "relaxare"

• Accese de furie

• Izolare socială

• Mai puțină activitate fizică

Cum îl putem gestiona?

Bineînțeles, nu exista o baghetă magică care poate elimina stresul din viața unei persoane, însă modalitățile de combatere a stresului sunt multiple, dar necesită efort, consecvență și perseverență.

• Activitate fizică regulată, sport, plimbări. Sedentarismul și activitățile „staționare" precum vizionarea unui film sau utilizarea telefoanelor pentru a verifica ce este nou pe rețelele sociale, nu fac decât să sporească stresul resimțit

• Adoptarea și practicarea unor tehnici de relaxare (ședinte de masaj, yoga, meditație)

• A folosi simțului umorului ca modalitate de coping a stresului

• Alocarea unui timp special dedicat familiei și celor apropiați

• Identificarea unor hobby-uri care ajută mintea să se relaxeze, găsirea unor lucruri plăcute care suscită interes și implicarea prin acordarea de atenție în procentaj de 100% sarcinii respective

• Un regim alimentar echilibrat, fără excese, menținerea unei rutine, a unui program de somn

• Apelarea la un specialist (terapeut) cu ajutorul căruia să poți identifica sursele de stres și modalități sănătoase de gestionare a evenimentelor stresante.

Avem responsabilitatea, dar și puterea de a schimba lucrurile prin realizarea unui bun managament al stresului urmărind câțiva pași:

1. Identificarea și monitorizarea factorilor de stres: identificarea factorilor de stres, anticiparea perioadelor de stres și realizarea unui plan de acțiune pentru a face mai bine față

2. Constientizarea propriilor reactii la stres: identificarea și exprimarea emoțiilor față de anticiparea evenimentului/ situației, identificarea reacțiilor emoționale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) și de lungă durată (de exemplu, neajutorare, apatie) față de eveniment/situație; identificarea reacțiilor comportamentale, fiziologice și cognitive privind evenimentul

3. Dezvoltarea unor abilități și comportamente de management al stresului: dezvoltarea asertivității; dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalți; identificarea și rezolvarea conflictelor, atunci când apar; învățarea metodelor de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor; îmbunătățirea managementului timpului; învățarea unor metode de relaxare

4. Stabilirea și menținerea unui suport social adecvat: solicitarea ajutorului direct și receptivitate față de acesta; dezvoltarea și menținerea relațiilor sociale

5. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos: adoptarea unor comportamente alimentare sănătoase; practicarea regulată a exercițiilor fizice; practicarea unor exerciții de relaxare; consum responsabil/moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul nervos; cultivarea unor pasiuni, hobby-uri.

6. Dezvoltarea încrederii în propria persoană și acceptarea necondiționată: stabilirea unor scopuri și obiective realiste, „ce vreau eu de la viață?”; stabilirea priorităților și a limitelor personale; participarea la activități care dezvoltă încrederea în sine.â

Scopul articolului de azi este conștientizarea acestei boli care vehiculează prin toate colțurile lumii din care facem parte și aducerea la cunoștință a metodelor de gestionare.

La cât mai multe zile STRESS-less!

XoXo