Procrastinarea

Salutare, drag cititor! :)

Săptămâna trecută a fost una dificilă, plină de emoții nu tocmai care să îmi crească motivația și nivelul de dopamină, așadar „am ratat” cu toții un articol. Nicio problemă, astăzi am ales o temă care se potrivește perfect acestei perioade din prima lună a verii, și anume - perioada EXAMENELOR.

Exact cum te-ai gândit, fie că ești elev, student sau pur și simplu ai de trecut anumite „examene ale vieții”, astăzi vom discuta despre procrastinare.

Pretty simple, procrastinarea face referire la amânarea nejustificată a unei acțiuni sau la întârzierea începerii unei sarcini, până în acel moment în care termenul limită se apropie. Se poate discuta de procrastinarea când alegem să facem orice altceva în locul sarcinii care trebuie realizată.

Cele mai întâlnite cauze folosite pentru a justifica procrastinarea sunt: oboseala, lipsa timpului, alte activități considerate mai importante, sarcini neplăcute de îndeplinit, așteptarea acelui momentul adecvat pentru muncă sau inspirație, estimarea greșită a timpului de lucru, lipsa inițiativei, a cunoștințelor, a disciplinei sau a motivației.

Fenomenul de procrastinare se clasifică în două tipuri: activă (se realizează în mod intenționat plecând de la ideea că începerea sarcinii va crea presiune și că muncă sub presiune conduce la motivație; așadar, amână sarcina) și pasivă (amânarea începerii sarcinii respective din cauza unor dificultăți care apar în luarea deciziilor).

Pe lângă clasificarea anterioară, mai există alta care categorizează tipurile de persoane care procrastinează. În acest caz, avem 5 tipuri: perfecționistul (acesta are tendința de a le face pe toate și ajunge să nu facă nimic, așa că amână din teama că finalizarea nu va fi perfectă), visătorul (pierde vremea făcându-și diverse scenarii și uită să treacă la acțiune), sfidătorul (nu consideră că ar trebui ca cineva să îi spună ce are de făcut), declanșatorul de crize (amână sarcinile pe care le are de făcut pentru că îi place să lucreze sub presiune) și supraimplicatul (se angajează în mai multe proiecte în același timp și nu reușește să îl facă sau să îl termine pe niciunul).

În anumite situații, procrastinarea devine o problemă serioasă, cu un impact negativ major asupra vieții, fiind vorba nu doar de o gestionare deficitară a timpului, ci și despre un stil de viață dezordonat, care se reflectă în toate aspectele vieții. Deoarece orice fapt are și o consecință, la fel și procrastinarea. Efectele acestui fenomen sunt: sentimente de vinovăție care conduc la anxietate, scăderea productivității, relaționare deficitară cu ceilalți, deteriorarea sănătății emoționale, apariția burnout-ului, dificultăți financiare.

Întâlnim acest fenomen al procrastinării în orice domeniu al vieții noastre, într-o anumită perioadă. Tocmai de aceea, este bine să știm ce anume e de făcut atunci când ne confruntăm cu el, să avem cunoștințe despre cum anume îl putem combate. Printre cele mai bune și eficiente soluții se numără atitudinea proactivă - ceea ce denotă mobilizarea și trecerea la acțiune. În esență, pentru a fi cât mai eficient, este necesar să îți imparți sarcinile în bucăți mai mici și să îți oferi o recompensă după îndeplinirea fiecăreia. Acest lucru îți va crește motivația pentru muncă și te va stimula să continui sarcina, în loc să o amâni. Îți prezint în câteva idei niște metode de combatere a procrastinării:

1. Observă-ți comportamentul. Învață să detectezi momentul în care te simți tentat să amâni o sarcină și întreabă-te dacă amânarea chiar ar fi utilă pe termen lung sau dacă este doar o manieră de a evita anumite senzații nedorite. 2. Propune-ți scopuri specifice, măsurabile, clare, realiste și realizabile în timp. 3. Împărțiți sarcinile în părți cât mai mici. 4. Faceți o listă cu lucrurile prioritare pe care le tot amânați și tăiați-le de pe ea odată ce le realizați - îți vei crește satisfacția și vei observa mai clar tot progresul făcut 5. Folosește planuri de tip „5 minute”: ia decizia de a desfășura activitatea pe care ai tot amânat-o doar pentru 5 minute, iar după aceea poți hotărî dacă îți mai iei angajamentul pentru alte 5 minute sau nu. Uneori cel mai greu lucru este să te apuci de ceva, de aceea această metodă e adesea utilă. Atenţie! Trebuie să fie totuşi 5 minute „cinstite”, în care chiar faci ceea ce ţi-ai propus.

6. Aplică strategia „Fă acel lucru exact atunci când îți trece prima oară prin minte!”.

7. Stabilește de la început un plan de recompense/sancțiuni pe care să ți le acorzi pentru sarcinile pe care le ai în vedere.

8. Comunică celor din jur planurile tale. Dacă cei apropiați îți cunosc intențiile, ei pot servi drept persoane care să te impulsioneze în atingerea obiectivelor.

9. În cazuri extreme, apelează la un specialist.

Multă bafta în a nu mai amâna fără niciun motiv întemeiat. Desigur, este dificil, dar merită!

XoXo