„Mă simt epuizat...”

Salutare, drag cititor!

Long time, no writing :)...

În ultimele săptămâni am întâlnit în practica profesională persoane care se confruntă cu „faimosul” fenomen de BURNOUT, numit și boala profesională a secolului. Această denumire a fost folosită pentru a descrie consecințele severe produse de stres și așteptările nerealiste ale oamenilor cu privire la locul de muncă. Burnout-ul este un sindrom psihologic care apare ca un răspuns prelungit la factorii de stres cronici interpersonali, în mod special, de la locul de muncă. Uneori, nu realizăm apariția acestui fenomen/ sindrom în viețile noastre și tindem să trecem cu vederea anumite aspecte care ne afectează, într-un final, pe toate domeniile.

Care sunt cauzele apariției acestui fenomen?

• Responsabilități și așteptări neclare

• Presiuni de timp nerezonabile

• Sarcini de lucru greu de gestionat

• Deficiențe de gestionare a timpului

• Lipsa comunicării și a sprijinului din partea managerilor

• Colegi sau lideri nepoliticoși și nepăsători

• Tratamentul nedrept de la locul de muncă

• Colaborare excesivă

• Lipsa limitelor între muncă și timpul liber (viața personală)

În cadrul cercetărilor pe acest subiect, au fost descrise 3 tipuri de burnout:

• Burnout individual - favorizat de un discurs interior excesiv negativ, de sine, nevroză și perfecționism, care apare atunci când ne setăm standarde înalte

• Epuizarea (burnout) interpersonală - cauzată de relațiile dificile cu ceilalți la locul de muncă sau acasă

• Epuizarea organizațională - cauzată de o organizare deficitară, de cerințe extreme și de termene nerealiste care suprasolicită angajații și le amenință performanța

Cum anume recunoaștem burnout-ul?

1. Epuizarea – Te simți în mod constant obosit. Epuizarea poate fi atât fizică, cât și emoțională ori mentală. Sentimentul este unul de secare de energie, indiferent de cât de mult dormi sau te odihnești.

2. Lipsa de motivație – Atunci când dispare entuziasmul față de pasiuni, de lucrurile care cândva te încântau, față de sarcinile profesionale și de muncă prestată, în general. Nu reușești să mai găsești motive de încântare să te trezești dimineața și să te duci la serviciu.

3. Frustrare și emoții negative – Te simți inutil la locul de muncă, ai impresia că nu mai faci nimic cum trebuie, că munca prestată nu este apreciată. Atunci când pesimismul se manifestă față de tot ceea ce te înconjoară și te simți copleșit de emoții negative, ai toate șansele să fii cuprins de burnout.

4. Probleme cognitive – Stresul cronic îți poate afecta capacitatea de concentrare și de memorare, în așa fel încât nu mai acordăm atenție sau importanță altor lucruri din viața noastră, lucru care ne afectează munca în sine și deciziile pe care le luăm.

5. Scăderea productivității profesionale – Burnout-ul are loc pe perioade mari de timp, o variantă pentru a-ți da seama dacă ai ajuns la epuizare fiind să compari eficiența ta la locul de muncă pe o perioada mai îndelungată de timp.

6. Probleme personale și profesionale – Se întâmplă adeseori să fii prezent doar fizic, dar cu mintea in alta parte, acest lucru generând și conflicte cu cei din jur sau închiderea în tine.

7. Nu mai ai grijă de tine – Pentru a face față stresului, unele persoane se refugiază sau caută alinare în obiceiuri nesanatoase: alcool, tutun, sedentarism, mâncat nesănătos, dormit mai puțin/ prea mult.

8. Nu te poți detașa de locul de muncă – Chiar și în timpul liber, îți verifici e-mailul și/sau te gândești la soluții legate de problemele profesionale, lucru care denotă presiunea sub care te afli mereu.

9. Nimic nu te mai face fericit – Ai senzația că toate merg prost în viața ta și nu găsești modalități de a îmbunătăți lucrurile.

10. Probleme de sănătate – E necesar să fim conștienți de faptul că stresul generează probleme serioase de sănătate, cum ar fi: probleme la aparatul digestiv, cu inima, tensiune arteriale, obezitate și chiar depresie.

Distincția dintre burnout și stres

Stresul este rezultatul unei tensiuni pasagere, pe când burnout-ul al unei tensiuni continue, permanente. Acesta din urmă poate fi considerat stadiul final al unei rupturi de adaptare, care rezultă dintr-un dezechilibru pe termen lung între exigențe și resurse. Îl putem numi un stres profesional prelungit. Stresul poate exista independent de burnout, pe când acesta este indispensabil legat de stres. Este important să înțelegem că burnout-ul conține mai multe aspecte obiective, sociale, acesta făcându-și apariția atunci când individul nu mai face față constrângerilor profesionale.

NU UITA! Stresul bine gestionat poate fi depășit. În schimb, stresul incorect gestionat se transformă în burnout.

Metode de prevenire și tratament

Burnout-ul nu este o condiție permanentă. Schimbarea anumitor factori de la locul de muncă, mediul de lucru suportiv sau dezvoltarea anumitor abilități de adaptare, determină de multe ori „dispersarea” epuizării. Printre aspectele care ajută atât la prevenirea, cât și la combaterea fenomenului se enumeră:

• Setarea unor limite și obiective realiste, evitarea suprasolicitării acasp și a stresului profesional

• Prioritizarea activităților importante

• Alocarea de timp suficient pentru odihnă și practicarea activităților relaxante în mod regulat (meditație, yoga, mindfulness)

• Adoptarea unui regim alimentar sănătos și practicarea unui sport

• Angajarea intr-un proces terapeutic

Dacă simți că te regăsești în acest articol și că ai putea să treci printr-o perioadă dificilă care să cuprindă stres și burnout, îți recomand să îți faci chiar acum o evaluare - DEPRETER – Terapie științifică – depresie și burnout - totul este gratuit și cu scopul de a clarifica stările, simptomele și manifestările pe care le ai și pentru a putea primi ajutorul necesar.

XoXo