Gestionarea emoțiilor negative

Salutare, dragi cititori! :) Did you missed me?

Long time no read... Pentru că ultimele luni au fost încărcate mai mult decât de obicei de anumite evenimente cu conotații emoționale negative, astăzi voi aborda întocmai tematica emoțiilor negative - ce sunt ele, cum ne dăm seama dacă sunt sau nu sănătoase și ce putem face pentru a le gestiona.

Ce sunt emoțiile?

Emoțiile sunt definite ca stări psihologice complexe care ne influențează gândirea și comportamentul. Ele sunt un lucru natural, firesc pe care toată lumea le simte într-o manieră sau alta. În esență, acestea nu sunt pozitive sau negative, reflectând doar modul în care noi ne simțim în raport cu un anumit lucru sau cu o situație, persoană. Pentru a fi mai ușor de înțeles, au fost împărțite în două categorii: pozitive (bucurie, mulțumire, entuziasm, fericire) și negative (tristețe, furie, frică, rușine, vinovăție). Există 6 emoții universale sau de bază, după cum le numește Paul Eckman, și anume: bucurie, tristețe, furie, frică, dezgust și uimire, însă emoțiile sunt extra variate, în general vorbind. Imaginea de mai jos, intitulată Cercul Emoțiilor a lui Plutchik, va fi de folos pentru a înțelege diversitatea lor.

Sănătoasă sau nesănătoasă?

Revenind la emoțiile negative, subiectul central al articolului, este important să înțelegem și să acceptăm că acestea sunt INEVITABILE și că fac parte din viața noastră, influențând modul în care gândim, ne comportăm și relaționăm cu cei din jur. Cu riscul de a mă face mai greu înțeleasă simt nevoia de a diferenția între emoții negative sănătoase și nesănătoase. Ne putem da seama dacă o emoție negativă este într-adevăr negativă dacă privim în direcția funcționalității, respectiv a disfuncționalității ei. Orice emoție negativă sau pozitivă este în sine în acest fel în funcție de modul în care este sănătoasă sau nesănătoasă pentru noi. Spre exemplu, în cazul în care suferim o pierdere, tristețea este considerată a fi o emoție negativă funcțională, deoarece ne ajută să ne exprimăm și să ne adaptăm la conjuctura situațională în care ne aflăm. Această tristețe devine o emoție negativă disfuncțională în momentul în care se merge către starea depresivă. Orice emoție negativă poate avea o utilitate pozitivă, la fel cum și orice emoție pozitivă poate avea o utilitate negativă. Pentru a evidenția acest aspect, voi expune următoarele exemple preluate și care mi se par extrem de utile:

• Vinovăția: cercetătorii de la Universitatea Stanford, Rebecca Schaumberg și Francis Flynn, au descoperit că liderii care simt vinovăție au fost considerați cei mai buni lideri în evaluările de tip 360 de grade. Culpa poate motiva dorința de a face bine și de a lua decizii benefice pentru grup, chiar dacă uneori în defavoarea propriei persoane. Latura pozitivă a vinovăției sunt compasiunea, grija și generozitatea.

• Frica: când creierul simte o amenințare, capacitatea noastră de concentrare este accentuată. Mulți oameni spun că funcționează mai bine sub presiune. Într-adevăr, capacitatea lor creativă slăbește, dar cresc eficiența, prioritizarea, viteza de a face lucrurile, se blochează mai bine distragerile. Partea pozitivă a fricii sunt focalizarea, intensitatea și vigilența.

• Furia: poate activa o schimbare în viața noastră. Gestionată eficient, furia ne poate servi drept catalizator atunci când vrem să facem lucruri pe care credem că nu le putem face. Latura pozitivă a furiei sunt pasiunea, curajul și determinarea.

Cum putem gestiona emoțiile negative?

În încheiere, vom aborda maniera în care emoțiile negative pot fi gestionate. Reglarea emoțională este o modalitate de gestionare a acestora, care se referă practic la răspunsul nostru de natură emoțională la o anumită situație. Modul în care ne facem managementul emoțiilor influențează starea noastră de sănătate fizică și mentală, dar și relațiile noastre sociale. Mare parte dintre tulburările mentale sunt relaționate cu dificultăți de reglare emoțională. Oamenii folosesc diferite strategii de reglare emoțională. Cele mai comune sunt: acceptarea, evitarea, distragerea atenției, supresia, mindfulness, rezolvarea de probleme, reevaluarea cognitivă, ruminația sau îngrijorarea. De exemplu, o persoană care este stresată pentru că urmează să țină un discurs în public ar putea încerca să își distragă atenția de la discurs pentru a se calma.

Din dorința de a fi cât mai practică și de a oferi răspunsuri directe și obiective la cererile persoanelor cu care lucrez, am creat o listă de modalități de gestionare a emoțiilor, în general, și negative, în special:

1. Recunoaște și numește emoția pe care o simți

2. Observă modul în care se manifestă emoția în corpul tău (ce reacții produce)

3. Fii atent la modul în care îți influențează comportamentul și gândirea

4. Identifică ce anume a cauzat emoția

5. Acceptă emoția

6. Trăiește în prezent și acționează adecvat pentru a o gestiona (TU ALEGI CUM ÎI RĂSPUNZI)

Gestionarea emoțiilor, în special a celor negative, nu este un lucru care poate fi realizat cu ușurință. Necesită implicare, introspecție, efort, timp pentru sine și dorință de confruntare cu „inamicul”. Câteva activități utile care pot ajuta în proces sunt: activitatea fizică regulată, acordarea de pauze când este nevoie, practicarea yoga, limbaj al corpului adecvat și concentrarea atenției pe aspecte pozitive.

Pentru a încheia corespunzător acest subiect vast, atașez aici o imagine preluată care vine în completare la cele scrise. Enjoyy!

Acum, la finalul articolului, îmi dau seama de un aspect... Se vede că n-am mai scris de ceva vreme... chiar îmi lipsea!

Hope you enjoyed this one!

XoXo