Compasiunea și auto-compasiunea

Salutare, drag cititor!

Bine ai venit la doza săptămânală de lectură!

Adesea ne este foarte ușor să fim înțelegători, răbdători și buni cu prietenii noștri atunci când trec prin perioade dificile. Totuși, atunci când vine vorba de noi, lucrurile iau o întorsătură diferită. Devenim critici, duri și răutăcioși fără să ne dăm seama cât de mult rău ne putem face. Azi vom vorbi despre compasiune, în linii mari, și despre auto-compasiune și modul în care ne poate ajuta să fim mai blânzi cu noi înșine.

Conform cercetărilor făcute în acest domeniu, compasiunea este o emoție care se află la interfața dintre tristețe și iubire, implică empatie și poate motiva realizarea unor comportamente prosociale și altruiste (Gilbert et al., 2010). Astfel, compasiunea presupune orientarea spre suferința altei persoane și manifestarea înțelegerii față de acea persoană. În acest context, suferința celeilalte persoane este evaluată ca fiind datorată neșansei, nu o suferință auto-provocată.

Autorii care au investigat acest concept au delimitat 3 tipuri de compasiune, după cum urmează: compasiunea îndreptată către alte persoane, compasiunea primită de la alte persoane și auto-compasiunea. Mă voi centra în cele ce urmează pe ultimul tip de compasiunea, și anume compasiunea față de propria persoană.

Auto-compasiunea presupune tratarea cu grijă și blândețe a propriei persoane, exact așa cum am trata un prieten bun care trece printr-o perioadă dificilă. Practicând auto-compasiunea putem ajunge să fim blânzi și răbdători cu noi, să ne permitem să greșim și să ne iubim necondiționat atunci când simțim multă suferință. Cercetătoarea Kristin Neff ne arată că la baza auto-compasiunii stau 3 elemente fundamentale:

• Blândețea față de sine: atunci când facem greșeli, cel mai adesea suntem duri și critici cu noi; în schimb, dacă avem o atitudine mai blândă, putem deveni acea persoană care ne încurajează și ne susține necondiționat, fiindcă reușim să înțelegem că este în regulă dacă lucrurile nu ne ies cum ne-am propus.

• Umanitatea comună: cu toții suntem oameni și trecem prin momente dificile, simțind durere și suferință; umanitatea comună ne ajută să ne reconectăm cu experiența umană împărtășită, deoarece orice durere pe care noi o simțim la un moment dat este cu siguranță aceiași durere pe care o simt și alții; acestă idee ne poate pune lucrurile în perspectivă și ne poate motiva să fim mai empatici și înțelegători cu noi înșine.

• Mindfulness: se referă la a fi în contact cu momentul prezent, fără a ne dori să ne detașăm de experiența noastră sau să o evităm; observându-ne gândurile și emoțiile și rămânănd în contact cu ele, mindfulness ne ajută să ne conectăm cu experiența suferinței doar prin a le privi ca un observator care privește niște albine care stau pe flori.

Fenomenul de auto-compasiunea are și o serie de beneficii. Aceasta ne poate ajuta în relațiile cu cei apropiați, fiindcă atunci când reușim să fim mai buni, blânzi și mai înțelegători cu noi înșine, putem face același lucru și cu cei din jur. Ne va fi mult mai ușor să îi iertăm pe alții pentru greșelile lor și să fim mai îngăduitori dacă ne oferim același lucru nouă. În plus, studiile din psihologie au arătat că persoanele care practică auto-compasiunea au relații mai bune cu cei din jur, se simt mai împliniți și sunt mai puțin critici cu propria persoană. Sooo... let's practice!

Iată și o parte drăguță și practică ... (preluată)

... ca un exercițiu simplu și ușor de realizat pentru a practica auto-compasiunea.

Enjoy your reading & practice self-compassion!

XoXo